CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ – EVALUAREA INTERVENȚIILOR FESI ÎN EUROPA. ÎNTRE TRADIȚIE ȘI INOVAȚIE

Conferinte+internationale

Conferința internațională Evaluarea intervențiilor FESI în Europa. Între tradiție și inovație, a fost organizată în data de 5-6 mai 2022 de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Rețeaua de Evaluare din România, cu sprijin financiar din FEDR prin POAT 2014-2020.

Evenimentul s-a desfășurat în format hibrid, cu participare fizică la Hotel Radisson Blu București, precum și cu participare online, prin intermediul platformei Zoom, reunind 325 participanți. Printre participanți se numără reprezentanți ai administrației publice din statele membre ale Uniunii Europene și ai instituțiilor europene, experți evaluatori și reprezentanți ai mediului academic, precum și membrii RER.

De asemenea, evenimentul s-a bucurat de contribuția activă a unor reprezentanți ai instituțiilor europene și naționale, reprezentanți ai mediului academic și de cercetare, precum și a profesioniștilor în domeniul evaluării la nivel internațional, fiind prezenți 35 de vorbitori și moderatori.

Conferința internațională “Evaluarea intervențiilor FESI în Europa. Între tradiție și inovație” și-a propus să sprijine abordările la nivel european privind evaluarea intervențiilor de politică publică vizate în perioada de programare 2021-2027, în baza lecțiilor învățate din evaluările FESI 2014-2020. Pentru a permite acest lucru, structura evenimentului a implicat organizarea a 4 sesiuni plenare de dezbatere și 3 sesiuni tematice de schimb de bune practici și lecții învățate din practica de evaluare.

Sesiune de introducere a Conferinței a cuprins o serie de prezentări privind contextul global, temele dezbătute fiind implicațiile Pandemiei Covid-19 asupra politicilor publice pentru creșterea capacității de reziliență și tranziția către o societate digitală și implicațiile asupra politicilor publice. Au fost discutate schimbările de paradigmă privind funcționarea administrației publice, tehnologiile care facilitează transformarea digitală (ca inteligența artificială - AI, internetul lucrurilor – IoT, Robotic Process Automation – RPA) și posibile scenarii pentru această transformare, precum și beneficiile sau provocările tranziției - prezentare.

Prima sesiune plenară, cu titlul „Evaluarea intervențiilor FESI – ținând pasul cu schimbarea?”, a cuprins cinci intervenții în baza următoarelor teme:

  • Care au fost provocările evaluării în ultimii 3 ani (precum, contextul în mișcare rapidă, închiderea și deschiderea unei noi perioade de programare) și cum au fost depășite?

  • Este evaluarea încă adecvată scopului, dat fiind rolul său în formularea politicilor în mod eficient?

  • Ce ar trebui schimbat pentru a face față provocărilor și a face evaluarea mai eficientă?

Analiza efectelor eterogene ale politicilor și programelor în diferite contexte, provocările integrării evaluării pe mai multe niveluri și pe mai multe metode (de exemplu, cum ar trebui să abordeze evaluările caracterul multidimensional al intervențiilor?) și modalități pentru integrarea evaluărilor ESI cu evaluarea națională, au fost subiecte dezbătute pe parcursul acestei sesiuni. Prezentarea este disponibilă aici.

Cea de-a doua sesiune plenară abordează Lecțiile învățate din evaluarea Politicii de Coeziune pentru redresarea Europei post-pandemice, prin organizarea unor dezbateri privind:

  • Politica de Coeziune între rezultate și impact: ce am făcut bine și ce ar putea fi făcut mai bine? Studii de caz: (i) Economie verde, digitalizată și automatizată, (ii) Forță de muncă calificată și mobilă într-un regim de lucru la distanță, (iii) Sustenabilitate și schimbări climatice și (iv) Demografie, sărăcie și incluziune;

  • Cum au fost integrate lecțiile învățate în proiectarea Facilității de recuperare și reziliență;

  • Au susținut lecțiile învățate din punerea în aplicare a politicii de coeziune mecanismele de livrare adecvate pentru RRF?

  • Sinergiile între politicile publice post-2020: o Europă mai inteligentă, mai verde, mai interconectată și mai socială?

Pandemia, tranziția energetică și războiul din Ucraina au generat noi nevoi și noi cheltuieli, crescând deficitele fiscale. Politica fiscală expansionistă în multe țări continuă să stimuleze cererea, adăugând astfel presiunea inflaționistă. În același timp, întreruperile recente (inclusiv pandemia, deficitul de aprovizionare, războiul din Ucraina) au crescut nevoia de a crește și accelera intervențiile de politică publică în mai multe domenii cheie. Guvernele se confruntă cu provocări multiple, care necesită cheltuieli suplimentare pe fondul datoriei publice și deficitelor deja mari. În acest context, pe parcursul sesiunii plenare 2 a fost discutată abordarea privind modul în care fondurile UE pot ajuta la abordarea acestor presiuni, fiind subliniată utilizarea lor eficientă, care este crucială, inclusiv realocarea cheltuielilor din obiectivele „tradiționale” către noile domenii prioritare.

Introducerea acestei sesiuni este disponibilă aici.

Prima zi a Conferinței internaționale s-a încheiat cu 3 sesiuni tematice cu tema “Intervenții cu impact și evaluări bazate pe dovezi” desfășurate în paralel, în cadrul cărora au avut loc diverse prezentări, conform Agendei, care au condus la dezbateri interactive.

Sesiunea tematică 1: O Europă mai aproape de oameni și mai incluzivă, a urmărit aprofundarea următoarelor teme:

  • Investind în educație: tineri și competențe pentru locurile de muncă ale viitorului;

  • Între mobilitatea forței de muncă și flexibilitatea pieței muncii: formare, competențe și politici pentru a ține pasul cu schimbarea;

  • Europa tuturor: mai puțin discriminați, mai puțin săraci și mai puțin excluși.

Așadar, exemple de evaluări, limitări în ceea ce privește datele și soluționări în acest sens, au fost un aspect principal al sesiunii. De asemenea, noua abordare contrafactuală a evaluării obiectivelor tematice ESI, și anume, metoda Cross-Regional Sequential Difference in Difference (CR-SEQDD), a fost un al subiect abordat (cum se utilizează, aplicare și exemple, provocări). Studiile controlate aleatorii (randomizate) pentru incluziunea socială în educație și măsurarea fenomenului lipsei de adăpost în România au fost alte teme abordate.

Prezentările pregătite și susținute de cei patru vorbitori sunt disponibile accesând acest link.

Sesiunea tematică 2: Cercetare, dezvoltare și inovare în era digitală, a compus intervenții, cu implicarea moderatorului și a celor 4 vorbitori în teme de dezbatere precum:

  • Cercetare și inovare la scară pentru mică pentru transformări globale: întreprinderi mici și mijlocii;

  • Transformare digitală pe toate palierele: unde suntem în plină pandemie?

  • Modelând societatea post-industrială: de la servicii la tehnologii disruptive;

  • Antreprenori și cercetători: colaborând pentru o lume mai bună.

Rezultatele evaluării ex-post a intervențiilor de cercetare, tehnologie și dezvoltare sprijinite de FEDR în întreaga Europă în perioada 2007-2013, monitorizarea transformării digitale a Administrației Publice și măsurarea impactului acesteia (inclusiv provocări și oportunități), precum și evaluarea Competitivității Programului Operațional au reprezentat subiecte abordate pe parcursul acestei sesiuni tematice.

Prezentările pot fi vizualizate accesând acest link.

Sesiunea tematică 3: Dezvoltare teritorială sustenabilă în Uniunea Europeană, a concentrat intervențiile a cinci vorbitori asupra temelor de dezbatere:

  • Specializare inteligentă și strategii teritoriale integrate;

  • Orașe și regiuni puternice, competitive, cu economii durabile;

  • Interconectivitate și accesibilitate – îmbunătățind calitatea vieții și încurajând coeziunea socială în și între teritorii

Titlurile sesiunii fac referire la: ruralitate, economie agricolă și fonduri structurale - congruențe și incongruențe teritoriale; sustenabilitatea Coeziunii Teritoriale în România la nivel NUTS 3, în perioada 2014-2018; evaluarea instrumentelor teritoriale în perioada 2014-2020; evaluarea impactului finanțării UE în cercetarea ESPON, precum și intervenții integrate bazate pe locație.

Cele cinci prezentări susținute sunt disponibile aici.

Cea de-a treia sesiune plenară a dat startul celei de-a doua zile a Conferenței internaționale. Tema a fost „Evaluatori în cyberspace: navigând între date”, temă în cadrul căreia a avut loc o dezbatere structurată pe marginea temelor de discuție:

  • Metode inovative pentru colectarea, procesarea și vizualizarea datelor;

  • Big data, open data & micro data: cum pot fi folosite pentru a crește calitatea evaluărilor?

  • Date în lucru: reglementări și implicații practice și etice pentru evaluatori.

Tranziția și gestionarea acesteia va conduce la schimbări structurale semnificative, iar cetățenii și lucrătorii vor fi afectați în moduri diferite și nu toate statele membre, regiunile și orașele încep acest proces simultan sau au aceeași capacitate de a răspunde. Astfel, modelarea impactului tranziției și a beneficiilor aduse de această tranziție (cuantificarea impacturilor și perspectivelor tranziției), a fost una dintre temele puternic apreciate de participanți - prezentare. De asemenea, inițiativele de date deschise ale politicii de coeziune la nivelul UE au fost un alt pilon important al sesiunii - prezentare.

Moderatorul acestei sesiuni, împreună cu cei patru vorbitori, au susținut prezentări și discuții interesante pentru participanți, dezvoltând o secțiune de întrebări și răspunsuri foarte productivă. Înregistrarea poate fi vizualizată accesând acest link.

Sesiunea plenară de închidere cu titlul „Evaluarea intervențiilor FESI – unde suntem și unde vrem să ajungem?” a cuprins prezentarea concluziilor formulate în cadrul sesiunilor plenare și a sesiunilor tematice anterioare.

Cuvântul de încheiere a aparținut doamnei Claudia Măgdălina, Reprezentant al Biroului Evaluare Programe din cadrul MIPE care a subliniat contribuția valoroasă adusă de aceste dezbateri pentru formularea abordării evaluării de programe finanțate din FESI în perioada 2021-2027.

Participarea largă de care s-a bucurat evenimentul confirmă interesul pentru temele abordate din domeniul evaluării politicilor și programelor publice din partea reprezentanților administrației publice, reprezentanților mediului academic-universități, institute de cercetare, companii de consultanță și experți evaluatori ce activează în domeniu, precum și reprezentanților societății civile din România și alte state membre UE.

Pentru orice întrebare cu privire la desfășurarea evenimentului ne puteți contacta la adresa de e-mail: secretariat.rer@mfe.gov.ro .