CADRUL NAȚIONAL PENTRU EVALUAREA INSTRUMENTELOR STRUCTURALE 2014-2020 - Extins

CADRUL NAȚIONAL PENTRU EVALUAREA INSTRUMENTELOR STRUCTURALE 2014-2020 - extins

Cadrul național pentru evaluarea instrumentelor structurale este aliniat legislației europene în vigoare dar și cadrului de politici publice formulat de România, ca și alte state membre, pentru alocarea și implementarea fondurilor.

Astfel politica de evaluare FESI în Romania implementează Articolele 54-57 din Regulamentul UE nr. 1303/2013 care stabilește cadrul general pentru evaluările din perioada de programare 2014-2020.

Articolul 54 din Regulamentul UE nr. 1303/2013 stabilește misiunea evaluării. Aceasta este:

De a îmbunătăți calitatea proceselor de elaborare și implementare a programelor;
De a aprecia eficacitatea, eficiența și impactul acestora.

Evaluările ex-ante, realizate pentru toate programele operaționale/planurile naționale formulate pentru perioada 2014-2020, sunt asociate în primul rând primului obiectiv (art. 55(1) al Regulamentului UE nr. 1303/2013), în timp ce evaluările pe parcursul perioadei de implementare și cele ex-post privesc îndeosebi cel de-al doilea obiectiv (art. 56(3) și 57(1)).

Art. 54, art. 56(3) art. 57(1) ale Regulamentului UE nr. 1303/2013 aduc informații suplimentare privind modul în care trebuie evaluat impactul programelor, mai precis, prin luarea în considerare a:

Țintelor Strategiei Europa 2020, acordând atenție misiunii fondurilor;
PIB-ului și șomajului în aria de acoperire a programului, luând în considerare mărimea acestuia;
Obiectivelor fiecărei priorități.

România, în calitate de stat membru, este responsabilă de evaluarea ex-ante și evaluările pe parcursul perioadei de implementare a programelor (inclusive evaluări de impact). Evaluarea ex-post va fi realizată de Comisia Europeană dar posibil și la nivel național, în strânsă cooperare cu Comisia.

Din perspectiva cadrului de politici publice, pe parcursul perioadelor de programare succesive, inclusiv al perioadei 2014-2020, fondurile au fost alocate și implementate pe trei nivele, constând în:

Nivelul macro, corespunzător întregului teritoriu al țării, în baza unei strategii de țară, precum Acordul de Parteneriat 2014-2020 sau Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013;
Nivelul meso, ce operaționalizează prioritățile strategiei de țară, precum programele operaționale ce stabilesc obiective specifice și acțiuni;
Nivelul micro, reprezentând proiectele ce contribuie la obiectivele programului operațional.

Evaluarea celor trei niveluri facilitează înțelegerea legăturilor dintre nivelul politicii globale (macro), cel al programelor (meso) și proiectelor (micro). Prin urmare, evaluările trebuie să acopere toate aceste nivele, nivelul superior beneficiind de rezultatele evaluărilor nivelului inferior.

Nivelul micro – proiectele finanțate

Pentru perioada de programare 2014-2020, este propusă în planurile de evaluare a programelor operaționale o abordare sistematică a evaluării la nivel micro. De fapt, acest nivel micro este integrat pe deplin în evaluarea meso, servind la nevoile de evaluare a fiecărei axe prioritare și fiecărui obiectiv specific. Deoarece pentru cele mai multe programe, evaluarea micro a tuturor proiectelor nu este fezabilă, va fi aplicată o strategie de eșantionare pentru identificarea unui grup reprezentativ de proiecte care să constituie obiectul evaluării.

Nivelul meso – programele operaționale

În ceea ce privește evaluarea la nivel de PO (nivelul meso), potrivit Regulamentului nr. 1303/2013, fiecare axă prioritară este evaluată cel puțin o dată pe parcursul implementării programului din perspectiva contribuției la obiectivele specifice. Sunt patru dimensiuni de luat în considerare pentru toate evaluările:

Spațială
Sectorială
Grupurile țintă
Instituțională

În termeni de metode de evaluare la nivel meso, vor fi utilizate ori de câte ori este posibil evaluările contrafactuale de impact pentru a răspunde întrebărilor privind efectele nete asupra grupurilor țintă. Totuși, pentru a analiza efectele asupra diverselor teritorii și sectoare, abordarea contrafactuală s-ar putea dovedi nepotrivită. În acest sens, prestatorii vor utiliza alte abordări, pe baza propriei experiențe și a practicii internaționale.

Evaluările de realizat atât la nivelul micro, cât și meso vizează următoarele șapte întrebări de evaluare:

Care este progresul ce poate fi observat în zonele, sectoarele și grupurile țintă din perspectiva obiectivelor specifice, de la momentul adoptării intervenției?
Există efecte neintenționate, pozitive sau negative?
În ce măsură progresul observat poate fi atribuit intervenției?
Aceste efecte depășesc granița zonei sau sectorului sau afectează alte grupuri nețintite de intervenție? (efect de răspândire - spillover effect)
În ce măsură efectele sunt durabile pe o perioadă mai lungă de timp?>
Ce mecanisme au facilitat/împiedicat efectele? Care sunt trăsăturile contextuale cheie ale acestor mecanisme?
Dacă și în ce măsură lucrurile ar fi putut fi făcute mai bine?

Nivelul macro – Acordul de Parteneriat

Evaluările macro de realizat la nivelul Acordului de Parteneriat privest trei teme globale:

efectele mai largi ale politicii,
relevanța nevoilor de dezvoltare și
eficacitatea mecanismelor de implementare.

Efectele mai largi ale politicii se referă la măsura în care fondurile ESI contribuie la obiectivele politicilor naționale și europene, cum sunt cele ale Strategiei Europa 2020, coeziunea economică, socială și teritorială, obiectivele tematice și recomandările specifice de țară. Principalele metode de evaluare sunt tehnici de modelare și sinteze ale rapoartelor de evaluare de la nivelul macro și meso, potrivit temei evaluate.

Evaluarea privind relevanța nevoilor de dezvoltare va examina schimbările în nevoile de dezvoltare prin prisma schimbărilor în politicile și prioritățile de dezvoltare socio-economică europene și naționale survenite de la momentul adoptării Acordului de Parteneriat și va trage concluzii privind continua relevanță a intervențiilor incluse în documentele programatice. Prestatorii vor actualiza analiza socio-economică a AP și analiza SWOT.

Evaluarea eficacității mecanismelor de implementare - Afilierea celei de-a treia teme globale la nivelul macro survine pe baza a două aspecte ivite pe parcursul perioadei precedente de programare:

Similaritatea aranjamentelor de implementare între programe. În consecință, subiectul s-a dovedit a fi sistemic, incluzând elemente orizontale;
Eforturi excesive privind evaluarea implementării la nivel de PO, solicitând coordonare susținută în ceea ce privește planificarea evaluărilor și implementarea recomandărilor acestora.

Principalele elemente de evaluare în cadrul celei de-a treia teme globale se referă la parteneriat, principiile și politicile orizontale, cadrul de performanță, capacitatea autorităților și beneficiarilor, povara administrativă, complementaritatea și coordonarea fondurilor.